Tragem invataminte din cotidian: De aceea la tsa, fie ca ai de dat doar o parte, fie ca ai de dat doua, tot in 5 foi trebuie sa te incadrezi
azi sunt 3
Curcubeul nu apare dupa fiecare ploaie… dar daca ai o prisma la indemana, iti poti colora si singur peisajul.
inspiram… expiram…
S-a pus praful de 3 degete pe aici de cand nu am mai scris. Adevarul e ca imbolduri au fost, dar alergand toata ziua dintr-o parte in alta si avand mereu lucruri in minte, acum daca stau sa incerc sa imi amintesc despre ce vroiam sa scriu… chiar nu mai stiu. Atat de multa informatie vine spre tine din toate partile si atat de multe lucruri care abia asteapta sa ti se cuibareasca in minte, incat e inevitabil: de undeva, ceva tot trebuie sters. Poate e de vina si stilul de viata. Desi mi-a placut dintotdeauna sa fiu mereu ocupata, sa zumzai in mai multe parti, sa stiu tot timpul ca am cate ceva de facut, cateodata simt nevoia sa ma rup de toate si sa stau sa ma uit pe pereti.
leapsa cu efect intarziat :P
avand in vedere ultimele poze salvate 
, a 4-a poza din al 4-lea folder:
vise care se topesc pe gheata
Cand privesti marii maestri ai oricarui domeniu, la inceput se naste in tine dorinta si convingerea ca ai putea face si tu asa ceva, fiindca la ei, totul pare atat de natural. Traiesti cu ei fiecare emotie, si plangi si razi si alergi pe gheata, iti lasi gandurile libere, prins de magia asta care te duce ca intr-un vartej si pana sa apuci sa intinzi mana si sa le prinzi… s-a terminat. Dulcele moment de reverie s-a dus. Gata! E timpul sa ne intoarcem la preocuparile noastre pamantene si sa lasam visele acolo unde le e locul.
Ce ramane totusi, dupa ce ii privesti, e senzatia ca nimic nu-i prea greu, ca si tu poti infaptui lucruri mari, ca si tu poti avea parte de frumusetea asta-desigur, sub alte forme-si ca totul depinde numai si numai de noi.
Audaces fortuna juvat!
cautand fericirea cu lumanarea
Se zice ca timpul le rezolva pe toate. De multe ori chiar isi face bine treaba, insa nu cred ca ar trebui sa punem totul in carca lui.
Un barbat se ruga in fiecare saptamana: “Doamne, ajuta-ma si pe mine sa castig la loto”. Dupa ceva vreme, Dumnezeu, suparat sa tot auda aceeasi rugaminte, ii spune omului: “Dar joaca si tu macar o data daca vrei sa te ajut sa castigi”
Nici timpul, cat e el de iscusit, nu poate sa descurce toate itele si sa ne aduca plocon rezolvarile care ne vor face fericiti. Pentru astea trebuie luptat, fiindca pana la urmele fraiele vietii noastre tot la noi sunt, oricat ne-ar placea sa ne aruncam in valtoarea timpului sau sa cautam sa ocolim lucrurile care ne deranjeaza. In definitiv, totul incepe prin a face pace cu sine. Daca negarea si incercarea de a bloca emotii, sentimente, porniri nu da roade, inseamna ca undeva am inteles ceva gresit. A te accepta asa cum esti si a te aprecia tu pe tine, inseamna, pe langa lucrurile deja evidente, sa accepti si ca trebuie sa traiesti mai departe avand anumite trairi, chiar daca nu te duc nicaieri, chiar daca nu iti aduc fericire, chiar daca ar fi mai bine sa nu le ai. Asta e, nu le poti pune un zid in fata, fiindca intotdeauna vor gasi crapatura prin care sa se strecoare si sa iasa la lumina. Si apoi… mai e si speranta. Ce ne-am face fara speranta? De ce ne-am mai agata ca sa putem zambi si sa simtim ca avem pentru ce lupta? Poate ca fixarea unor teluri marunte, mergand asa din aproape in aproape ajuta la gasirea unui drum, cel putin provizoriu… dar speranta ca intr-o zi se va intampla… ea ramane mereu acolo, pitita dupa mari vise de implinire profesionala, dupa rasete, dupa amintiri, dupa alti ochi, dupa alte cautari, insotita mereu de bucuria si convingerea ca atunci cand se va intampla, va fi exact asa cum trebuie, fiindca stim unde sunt buturugile si fiindca ACUM reusim sa constientizam care sunt lucrurile ce cu adevarat conteaza.
In fond, daca ele sunt frumoase si nu asteapta decat sansa de a rodi-chiar daca ea nu vine-de ce sa le distrugem? Doar nu fac nimic rau, stand in umbra si hranindu-se cu cate o privire, o strangere de mana, o bucurie impartasita, un zambet… cu speranta. Ne gaseste ea fericirea pana la urma.
Un minut.
O secundă.
O frunză, un fir de nisip.
O briză, o undă.
Un anotimp, un an, un timp.
small moments
Some of us are meant to believe that we have a certain destiny and then it gets stached away. We have to stay alive, because we have to see how the story ends.
scrisoare catre Mos Craciun
Draga Mos Craciun, acum 12 ani te-am rugat tare frumos sa imi trimiti un catelus. Iti multumesc din tot sufletul ca mi-ai adus catelusul cu cei mai frumosi ochisori, pe care l-am invatat sa mearga in pasi de dans, sa se dea cu saniuta, sa deschida usa cu labutele, care dormea cu pisoii in brate, ca sa nu le fie frig… Dragu de el… bunica spunea ca ne simtea venind inca inainte sa se auda masina si incepea sa se agite de bucurie si sa sara in sus, iar cand ajungeam, nici nu mai stia cum sa ne spuna ce bucuros e sa ne vada. De cate ori eram acolo, seara venea si dormea sub geamul camerei in care stateam, ca sa aiba grija de mine. Cand simtea ca sunt trista, venea si isi punea capsorul la mine in poala. Am crescut impreuna. Draga mosule, eu stiu ca tu umbli mult, mai ales acuma de Craciun si poate in vreun loc indepartat ai sa te intalnesti cu Bobitii. Anul acesta chiar nu imi doresc nimic de Craciun, decat sa ii spui ca il iubesc si ca imi e tare dor de el. Iti multumesc.
castele de nisip
Niciodata nu le-am dat dreptate celor care spuneau ca e mult mai bine sa nu ajungi sa te implici foarte tare intr-o relatie, sa nu te atasezi foarte mult de cineva. Mi se parea absurd si atat de superficial. Insa cred ca cei ce ziceau asta, o faceau fiindca aveau in spate experiente mai putin dulci. E asa de frumos sa iubesti pe cineva cu oata inimioara ta, sa iti vina sa sari in sus de bucurie numai cand il vezi de departe, sa te uiti cu drag in ochisorii lui frumosi pe carei i-ai pupa in fiecare zi, sa il strangi tare-tare la piept sa ii simti inimioara batand, sa uiti de toate cate ai pe cap numai cand iti zambeste… Ajungi sa te implici atat de tare si sa fii asa de sigur ca legatura asta e unica, ca si celalalt te iubeste la fel de tare cum il iubesti tu… ca sa descoperi ca pentru el, toate astea nu insemnau nimic, pentru ca intre timp, incearca din rasputeri sa intre in gratiile ei… Read the rest of this entry »
